Cum stai cu reputaţia în mediul online?

Screen-Shot-2013-03-08-at-10.06.33-PM-275x275

Ideea de reputaţie se aseamănă cu cea de branding personal, adică se referă la imagine, cea pe care o vedem noi, pe care o văd ceilalţi, dar şi modul în care am dori să fim văzuţi. Dacă într-o altă postare am vorbit despre brandingul personal, acum voi vorbi despre managementul reputaţiei online. Acest lucru implică în mare parte companiile care doresc să fie văzute bine în mediul online. Este evident că orice companie îşi doreşte o reputaţie cât mai bună, atât în online, cât şi în afara lui. Cum o va obţine?

Dacă ne raportăm strict la online, putem spune că blogurile, social media, ziarele online reprezintă un mod bun de transmitere a informaţiilor şi astfel de creare a unei reputaţii. Putem lua cazul Danone, atunci când s-a descoperit faptul că acesta conţine aflatoxină, informaţia a apărut pe diverse bloguri şi în ziare online şi astfel, vânzările acestora au scăzut cu 15%. Scandalul i-a făcut să obţină o reputaţie proastă.

reputation-management-ikav3

Poţi să afli ce se spune despre tine în mediul online, folosind diverse metode, precum Google Alert, Yahoo, Technorati, Monitorthis sau pur şi simplu se poate da search pe diverse motoare de căutare, se poate căuta blogsearch, etc.

Există o serie de expresii pe care o companie nu este indicat să le găsească atunci când verifică reputaţia online, deoarece acel lucru înseamnă că reputaţia nu este una bună. Printre aceste expresii se numără: “Nu mai folosesc niciodată”, “Unde fac reclamaţie?”, “Nu recomand la nimeni”, “Cea mai proastă experienţă”.

rep_mgmt_356ec7cc5a

Puteţi găsi aici mai multe sugestii în ceea ce priveşte construirea reputaţiei online, venite de la preşedintele şi fondatorul agenţiei de marketing online Active Media, Laszlo Horvath. Mai multe informaţii utile despre acest lucru se mai pot găsi aici sau aici.

Here comes the hot tail…

Dacă într-o postare anterioară am vorbit despre long tail, am decis ca în aceasta să vorbesc despre hot tail. Mai exact, am ales să scriu despre acest concept în urma unei întâmplări. Eram la seminarul de Relaţii Publice Online, şi, ca de obicei, domnul profesor ne punea să vorbim despre temele celor 3 articole postate săptămânal. Când am ajuns la cel despre long tail, i-am spus că acest concept nu trebuie să fie confundat cu cel de hot tail. M-a întrebat apoi ce reprezintă hot tail şi nu am ştiut să răspund la acest lucru, ştiam doar că înseamnă două lucruri diferite.

Faptul că nu am ştiut să răspund m-a făcut să mă simt puţin ciudat, dar mai mult de atât, m-a ambiţionat să caut informaţii despre hot tail. Acum că am făcut o mică introducere pentru a se vedea de unde porneşte tema articolului meu, ar trebui să încep să prezint informaţiile, deşi acest concept despre care am decis să vorbesc poate fi explicat destul de uşor.

hottail-150x150

Aşadar, hot tail porneşte chiar de la denumire (coadă fierbinte). Am încercat să analizez acest titlu şi, în opinia mea, se referă la faptul că poţi introduce un singur cuvânt cheie care are o dificultate impresionantă pentru a găsi ceea ce îţi propui. Adică, prin introducerea acelui cuvânt “fierbinte” eşti mai aproape de a găsi informaţiile căutate. Este ca acel joc în care trebuie să ghidezi o persoană folosind cuvintele “rece” sau “cald” pentru a-i indica dacă se află aproape de ţintă sau mai departe de ea.

Mai exact, atunci când o persoană doreşte să promoveze un site pe internet, ea poate să se orienteze către cuvinte cheie cu un volum mare de căutari şi care prezintă o dificultate ridicată. Hot tail se află în opoziţie cu long tail, care conţine mai mult de 3 cuvinte şi nu au un volum mare de căutari.

Totuşi, hot tail-urile nu au atâta succes precum long tail-urile. Puteţi vedea aici de ce.

trafic

Youtube vs. Vimeo – avantaje şi dezavantaje

2007599_f520

După cum se poate observa încă din titlu, această postare se referă la paralela dintre două site-uri cunoscute de videosharing, Youtube şi Vimeo. Amândouă site-uri au atât avantaje, cât şi dezavantaje. Să începem cu Youtube. Avantajele acestuia le reprezintă popularitatea mare de care se bucură şi numărul mare de utilizatori. De asemenea, în ceea ce priveşte mărimea fişierului uploadat, Youtube oferă o limită de 2 gb, una destul de mare.

La dezavantajele utilizării Youtube-ului intră faptul că acesta are o limită a videoclipurilor uploadate, şi anume de 10 minute. Astfel, dacă doreşti să uploadezi un video mai lung de atât, acesta trebuie împărţit. Sunt mulţi oameni care spun că Youtube este inferior faţă de Vimeo în ceea ce priveşte calitatea filmuleţelor.

De partea cealaltă, unul din avantajele site-ului Vimeo este faptul că nu are restricţii legate de limita videoclipurilor uploadate. Un alt avantaj se referă la calitate, despre care se spune că este superioară faţă de cea oferită de către Youtube.

46d0ac4fc0bb3e631f2eead519a038e8

La dezavantajele site-ului Vimeo intră faptul că acesta este un site dedicat profesioniştilor, el cuprinzând doar videoclipuri făcute de utilizatorii care le uploadează, astfel numărul de utilizatori este mai scăzut comparativ cu cel al Youtube-ului. Pentru cei pasionaţi de lumea cinematografică acest lucru reprezintă tot un avantaj, mai ales în condiţiile în care poţi primi feedback pentru creaţiile tale. Mai multe informaţii aici şi aici.

288877976_640

În concluzie, Youtube este bun pentru publicitate şi vizibibilitate, iar Vimeo pentru filmmakeri şi artă. Ţie care site de videosharing ţi se pare mai interesant dintre cele două prezentate?

Ai auzit că există ZeList Monitor?

ZeList Monitor este un sistem de măsurare şi monitorizare a social-media din România. El analizează săptămânal peste 60 000 bloguri, peste 50 000 conturi de Twitter, peste 20 000 pagini şi grupuri publice de Facebook, mai mult de 1200 publicaţii online şi cele mai importante forumuri româneşti (www.softpedia.com, http://www.computergames.ro, http://www.desprecopii.com, forumuri auto, etc)

zelist

La capitolul bloguri, căci acesta ne interesează mai mult, putem spune că topul blogurilor se realizează automat, pe baza linkurilor de pe alte bloguri şi a importanţei blogurilor din care provin acele linkuri. Mai exact, topul se realizează ţinându-se cont de articole, comentarii, trafic, trackbacks, etc. Dacă eşti în topul ZeList Monitor, înseamnă că eşti o persoană influentă în blogosferă, că blogul tău este de interes şi că este citit de multă lume.

Cum îţi poţi căuta blogul, să vezi daca se află în acel top alcătuit de către ZeList Monitor? Intri pe site-ul lor, sus ai opţiunea “ze top”, accesând acea opţiune, îţi poţi introduce numele blogului pentru a vedea dacă se află inclus în acel top. De asemenea, pentru a adăuga un blog în cazul în care el nu apare pe site, puteţi intra pe opţiunea “adaugă un blog” aflată în dreapta topului, sau puteţi intra în partea din dreapta, de sus, a paginii ZeTop.

Rv-no-1-in-Zelist

Multe site-uri precum cele “cu conţinut identic, agregatoarele, site-urile de sharing, site-urile de ştiri, magazinele online, dar şi blogurile care nu au un autor român” (la nivel mondial există Technorati), nu sunt acceptate. Calcularea topului se face săptămânal, mai exact în ziua de joi, cu toate blogurile incluse până marţi. Dacă blogul este adăugat după ziua de marţi, acesta va fi calculat săptămâna care urmează.

Mai multe informaţii puteţi găsi aici sau aici. Eu mi-am adăugat blogul în Topul ZeList. Tu când vei face asta?

Brandingul personal – tu ce imagine doreşti să transmiţi?

personal-branding

Brand, branding, auzim peste tot acest concept, dar oare la ce se referă mai exact? Când vorbim de branding personal, ne gândim la persoane motivate care vor să transmită o imagine bună asupra activităţii pe care o depun. El se găseşte, în mare parte, în rândul profesioniştilor, dar nu numai. Dupa cum spunea şi Paul Olteanu pe blogul său “Brandingul personal devine astfel nu un lux rezervat doar directorilor de multinațională şi antreprenorilor, ci o necesitate  specifică oricărui om ce îşi doreşte să fie găsit, recunoscut şi remunerat pentru ce ştie să facă cel mai bine”.

imagesdd

Cum îţi dai seama că ai nevoie de un brand personal? Atunci când o persoană simte că nu este apreciată destul pentru munca depusă, când lumea nu prea ştie cu ce se ocupă sau când are nevoie, pur şi simplu, de o imagine mai bună, este indicat să apeleze la un brand personal.

Poate te întrebi cu ce te ajută un brand personal…prin apelarea la un brand personal, vei găsi raspunsuri la problemele menţionate anterior. Astfel, acea persoană poate ajunge să fie apreciată pentru activitatea depusă, dacă înainte nu era, lumea află cu ce se ocupă, iar imaginea asupra acelei persoane poate fi îmbunătăţită.

De asemenea, printr-un brand personal, persoana care apelează la aşa ceva, poate câştiga bani. Cum va face acest lucru? Prin lansarea de servicii/produse care să îi poarte numele, lumea va ajunge să cunoască acea persoană, să apeleze la produsele/serviciile ei, numele acestei persoane devenind practic un brand, lumea va asocia numele acelei persoane cu activitatea sa.

În cele ce urmează voi enumera câteva tactici de personal branding, care pot fi folosite:

– Primul pas este identificarea stilului care ţi se potriveşte – trebuie să fii tu însuţi, să nu te identifici cu altcineva, să ştii care este imaginea ta actuala şi care este cea pe care doreşti să o transmiţi;

personal-branding-2011

– După identificarea stilului personal, acesta trebuie pus în practică, astfel încearcă să ai activităţi care se potrivesc stilului tău;

– Realizarea unei cărţi de vizită este esenţială- această carte poate fi oferită la diverse evenimente sau întâlniri, nu ştii când cineva se va folosi de ea;

– Contruirea unui blog – Acest aspect ţine tot de branding personal, întrucât pe blog pot fi găsite informaţii despre persoana ta, şi astfel ajungi să fii cunoscut mai bine;

– Caută informaţii pe google despre tine – trebuie să ştii ce informaţii se găsesc şi ce informaţii ai dori să se găsească despre persoana ta;

-Alte tactici ţin  mai mult de personalitate şi se referă la creativitate, pasiune, consecvenţă, interacţiune, informare, promovare.

În tacticile de promovare online intră blogul, reţelele sociale, recomandări speciale (testimoniale, scrisori, mail-uri). Mai multe informaţii despre brandingul personal puteţi găsi şi în acest link.

Why Crowd Sourcing?

Dacă într-o postare anterioară am vorbit despre Tribe Sourcing, am decis ca în aceasta să vorbesc despre Crowd Sourcing. Deşi aceste două concepte par asemănătoare,  asemănarea pornind chiar de la denumire, tribe însemnând trib, iar crowd mulţime, ele sunt totuşi diferite. Tastând pe google termenul Crowd Sourcing, vom primi peste 30 milioane de rezultate, dar în această postare, voi încerca explicarea pe scurt a acestui concept în mult mai puţine cuvinte.

Crowdsourcing

Iniţial, termenul provenea de la crowd+outsourcing, fiind folosit prima dată de către jurnalistul Jeff Howe (publicaţia Wired), în anul 2006.  Pe scurt, termenul de Crowd Sourcing reprezintă externalizarea către public, dar, definit într-un sens mai larg, el este o modalitate prin care o anumită companie pasează munca ce trebuia efectuată de către o persoană din interiorul organizaţiei, către un grup nedefinit de oameni sau o comunitate (experţi, amatori, etc).

Este posibil ca definiţia să pară mai greu de înţeles, astfel voi da un exemplu, care este şi cel mai convingător, şi anume Wikipedia. Site-ul “Wikipedia” a apărut în anul 2001 ca o completă enciclopedie, în care toată lumea putea să posteze informaţii relevante. Astfel, fiecare persoană putea să contribuie la dezvoltarea acestei enciclopedii, alăturându-se efectului de Crowd Sourcing.

Un alt brand care foloseşte Crowd Sourcing-ul este YouTube. O parte din utilizatorii YouTube sunt şi creatori de conţinut, ei contribuie la mărirea numărului de materiale video de pe site, fără a primi ceva în schimb. Mai multe informaţii despre conceptul de Crowd Sourcing, dar şi exemple de alte branduri care folosesc această tehnică, puteţi găsi aici sau aici.

99designs-crowdsource

Pe piaţa internaţională, acest concept există de peste 10 ani, dar în România a apărut în ultimii 3 ani. În videoclipul următor puteţi vedea mai multe informaţii despre Crowd Sourcing , provenite chiar de la fondatorul termenului, Jeff Howe:

Jurnalist vs blogger – relaţie de complementaritate sau opoziţie?

În anul 2009 a avut loc Ro New Media, eveniment la care au participat atât bloggeri, cât şi jurnalişti. Au fost emise păreri de ambele tabere, dar şi acuze, în mare parte îndreptate către jurnalişti. Puteţi vedea aici mai multe păreri.

Există de multă vreme o luptă dusă între jurnalişti şi bloggeri, dar sunt ei oare atât de diferiţi sau se completează unii pe alţii? Asemănarea dintre jurnalişti şi bloggeri este aceea că şi unii şi alţii scriu pentru acelaşi public şi au acelaşi scop, de a informa publicul într-un mod corect.

Diferenţa dintre ei o reprezintă faptul că jurnaliştii au făcut o şcoală de specialitate, pe când bloggerii nu. Jurnalismul este o profesie, iar bloggingul o ocupatie. Acest lucru nu înseamnă neaparat că toţi au experienţă mai multă decât bloggerii şi nici că de la acest lucru apar conflicte între ei. O altă diferenţă este aceea ca jurnaliştii au standarde mai clare decât bloggerii.

2567469865_df9540bb12

Conflictele au apărut de la faptul că jurnaliştii, după spusele bloggerilor, preiau unele ştiri de la ei şi le postează ca şi cum le-ar aparţine, fără să indice sursa de unde au preluat ştirea. O altă problemă este faptul că mulţi jurnalişti au început să îşi facă bloguri şi să le promoveze pe portalurile de ştiri la care lucrează, profitând astfel de notorietatea trustului pentru a-şi face reclamă, lucru imposibil pentru un blogger, care ia toată munca de la zero şi se luptă pentru a deveni cunoscut.

the_blog_medium

De partea cealaltă, jurnaliştii consideră despre bloggeri că îşi permit să arunce cu noroi în oricine şi să înjure foarte mult, cer anumite favoruri pentru a nu scrie urât despre cineva. Ei spun, totodată, că singurele bloguri de valoare sunt cele ale vedetelor, în rest toate sunt necunoscute. Puteţi citi aici despre acest lucru.

După spusele lui Petrişor Obae, blogger, “între bloggeri şi jurnalişti nu ar trebui să existe conflicte.” Ele există, totuşi. Jurnaliştii şi bloggerii ar putea să lucreze foarte bine împreună, dar acest lucru se va întampla doar dacă îsi vor rezolva conflictele.