Here comes the hot tail…

Dacă într-o postare anterioară am vorbit despre long tail, am decis ca în aceasta să vorbesc despre hot tail. Mai exact, am ales să scriu despre acest concept în urma unei întâmplări. Eram la seminarul de Relaţii Publice Online, şi, ca de obicei, domnul profesor ne punea să vorbim despre temele celor 3 articole postate săptămânal. Când am ajuns la cel despre long tail, i-am spus că acest concept nu trebuie să fie confundat cu cel de hot tail. M-a întrebat apoi ce reprezintă hot tail şi nu am ştiut să răspund la acest lucru, ştiam doar că înseamnă două lucruri diferite.

Faptul că nu am ştiut să răspund m-a făcut să mă simt puţin ciudat, dar mai mult de atât, m-a ambiţionat să caut informaţii despre hot tail. Acum că am făcut o mică introducere pentru a se vedea de unde porneşte tema articolului meu, ar trebui să încep să prezint informaţiile, deşi acest concept despre care am decis să vorbesc poate fi explicat destul de uşor.

hottail-150x150

Aşadar, hot tail porneşte chiar de la denumire (coadă fierbinte). Am încercat să analizez acest titlu şi, în opinia mea, se referă la faptul că poţi introduce un singur cuvânt cheie care are o dificultate impresionantă pentru a găsi ceea ce îţi propui. Adică, prin introducerea acelui cuvânt “fierbinte” eşti mai aproape de a găsi informaţiile căutate. Este ca acel joc în care trebuie să ghidezi o persoană folosind cuvintele “rece” sau “cald” pentru a-i indica dacă se află aproape de ţintă sau mai departe de ea.

Mai exact, atunci când o persoană doreşte să promoveze un site pe internet, ea poate să se orienteze către cuvinte cheie cu un volum mare de căutari şi care prezintă o dificultate ridicată. Hot tail se află în opoziţie cu long tail, care conţine mai mult de 3 cuvinte şi nu au un volum mare de căutari.

Totuşi, hot tail-urile nu au atâta succes precum long tail-urile. Puteţi vedea aici de ce.

trafic

Advertisements

Jurnalist vs blogger – relaţie de complementaritate sau opoziţie?

În anul 2009 a avut loc Ro New Media, eveniment la care au participat atât bloggeri, cât şi jurnalişti. Au fost emise păreri de ambele tabere, dar şi acuze, în mare parte îndreptate către jurnalişti. Puteţi vedea aici mai multe păreri.

Există de multă vreme o luptă dusă între jurnalişti şi bloggeri, dar sunt ei oare atât de diferiţi sau se completează unii pe alţii? Asemănarea dintre jurnalişti şi bloggeri este aceea că şi unii şi alţii scriu pentru acelaşi public şi au acelaşi scop, de a informa publicul într-un mod corect.

Diferenţa dintre ei o reprezintă faptul că jurnaliştii au făcut o şcoală de specialitate, pe când bloggerii nu. Jurnalismul este o profesie, iar bloggingul o ocupatie. Acest lucru nu înseamnă neaparat că toţi au experienţă mai multă decât bloggerii şi nici că de la acest lucru apar conflicte între ei. O altă diferenţă este aceea ca jurnaliştii au standarde mai clare decât bloggerii.

2567469865_df9540bb12

Conflictele au apărut de la faptul că jurnaliştii, după spusele bloggerilor, preiau unele ştiri de la ei şi le postează ca şi cum le-ar aparţine, fără să indice sursa de unde au preluat ştirea. O altă problemă este faptul că mulţi jurnalişti au început să îşi facă bloguri şi să le promoveze pe portalurile de ştiri la care lucrează, profitând astfel de notorietatea trustului pentru a-şi face reclamă, lucru imposibil pentru un blogger, care ia toată munca de la zero şi se luptă pentru a deveni cunoscut.

the_blog_medium

De partea cealaltă, jurnaliştii consideră despre bloggeri că îşi permit să arunce cu noroi în oricine şi să înjure foarte mult, cer anumite favoruri pentru a nu scrie urât despre cineva. Ei spun, totodată, că singurele bloguri de valoare sunt cele ale vedetelor, în rest toate sunt necunoscute. Puteţi citi aici despre acest lucru.

După spusele lui Petrişor Obae, blogger, “între bloggeri şi jurnalişti nu ar trebui să existe conflicte.” Ele există, totuşi. Jurnaliştii şi bloggerii ar putea să lucreze foarte bine împreună, dar acest lucru se va întampla doar dacă îsi vor rezolva conflictele.

Cum stăm cu promovarea facultăţii în mediul online?

Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării, sau FSC, asa cum obişnuim să o prescurtăm noi, studenţii care învăţăm aici.  Vorbind de promovare în mediul online, ar trebui să mă rezum la două lucruri : modul în care este promovată şi modul în care ar trebui promovată. Ok, să începem cu prima chestiune, şi anume modul în care este promovată această facultate. În primul rând şi cel mai important detaliu este acela că facultatea are un site oficial, inclus, desigur, în site-ul universităţii, printre celelalte facultăţi. Pe acest site sunt postate mai multe informaţii atât în ceea ce priveşte conducerea facultăţii, cât şi informaţii importante pentru studenţi (admitere, burse, noutăţi, etc.). În al doilea rând, un alt mod în care este promovată facultatea este legat de “caravana UPT” organizată de către Centrul de Informare şi Consilere a Studenţilor (CICS). Studenţii merg în fiecare an în licee unde le prezintă liceenilor ofertele de studiu prezente în facultatea noastră, precum şi cele două specializări pe care le pot urma aici, respectiv Comunicare şi Relaţii Publice şi Traducere şi Interpretare.

Facultatea_de_Constructi-Arhitectura_Timisoara_2

Eu consider că pentru o bună promovare a facultăţii în mediul online, cât şi pentru o bună imagine a acesteia ar trebui să se pornească de la problemele pe care aceasta le întâmpină şi să se încerce rezolvarea lor. Cum aş promova-o eu? Nu ştiu dacă sunt  în măsură să răspund la această întrebare, dar voi trece în revistă câteva lucruri pe care eu le consider importante. Din punctul meu de vedere, o bună promovare a facultăţii rămâne aceea de a transmite informaţii de la o persoană la alta, inclusiv online, mai ales că în ziua de astăzi, informaţiile circulă foarte repede. La ce mă refer aici? E simplu. Ajungi să fii student la FSC, eşti mulţumit de cadrele didactice care predau aici, de dotările sălilor de curs şi seminar / laborator (ustensile necesare, aer condiţionat, căldură), de modul în care se mişcă lucrurile aici şi transmiţi acest lucru şi altora, folosind reţelele de socializare sau alte medii online.

O altă problemă existentă, care nu ştiu dacă este prezentă doar în cadrul FSC-ului sau şi în cadrul altor facultăţi este aceea că orele de pregătire practică nu sunt destul de bine puse la punct, mai exact sunt puţine lucruri practice  care să te ajute în cariera viitoare.  Prin introducerea mai multor astfel de ore, vom rămâne cu o impresie pozitivă asupra programei şcolare şi asupra specialiştilor pe care îi pregăteşte facultatea şi vom contribui la promovarea ei atât în mediul online, cât şi în afara lui.

O altă opinie personală este aceea că facultatea noastră încă nu are pagină de facebook şi nici blog unde să se posteze informaţii utile şi la timp. Fie că ne place sau nu, social media este o modalitate esenţială de promovare, şi după cum spuneam într-un alt articol, în creştere. Nu în ultimul rând, o altă problemă existentă la noi şi care nu ajută la promovare este aceea că studenţii nu se implica destul de mult în activităţi în cadrul facultăţii, activităţi care ar ajuta la promovarea acesteia in mediul online. S-a creat această idee de când eram mici că mergem la şcoala din cauză că ne trimit părinţii, ne facem temele pentru că ei ne impun asta şi cu cât scăpăm mai repede de activităţi, cu atât mai bine, nu e cazul să ne ocupăm timpul cu altele, că, deh, timpul liber e preţios. Dacă acest lucru ar fi înlăturat, am putea începe să ne promovăm facultatea în mediul online.

Te-ai gândit? Tu cum ţi-ai promova facultatea în mediul online?

vALLuntar – “Mai multe cărţi, mai multe şanse”

afis campanie - vALLuntar - 2013

Una dintre campaniile online de succes a fost cea organizată de către Grupul Editorial All, campanie prin care a fost încurajat voluntariatul şi lectura. Mai exact, un grup de angajaţi All a făcut voluntariat în schimbul cititului. Perioada desfăşurării acestei campanii a fost 24 ianuarie-16 martie 2012. Ce a presupus mai exact această campanie? Bloggerii cu o activitate pe blog de cel puţin un an au avut la dispoziţie site-ul All, de unde şi-au putut alege două carţi pe care voiau să le citească. Este important de menţionat faptul că aceaste cărti au fost primite gratuit. După citirea cărţilor, ei trebuiau să facă recenzii ale acestora, adică să îsi scrie părerea despre ele pe blogul personal.

Fiecare recenzie postată de către cineva valora 15 minute de muncă iar fiecare comentariu adăugat recenziei încă 3 minute pe lângă cele 15. Echipa de angajaţi All a mers în diverse oraşe alese de către bloggeri să planteze copaci. Altfel spus, pe lângă faptul că primeai două cărţi bune pe care să le citeşti, ajutai şi la plantarea de pomi. Informaţii suplimentare despre regulamentul campaniei pot fi găsite aici. Există şi pagina de facebook a editurii unde cei interesaţi pot intra pentru a fi la curent cu ceea ce se postează acolo.

sigle-17

Referitor la campania organizată anul trecut, vicepreşedintele Grupului Editorial ALL, Mario Demezzo declara la momentul respectiv: “vALLuntar este o campanie prin care vrem să promovăm lectura şi voluntariatul şi prin care încercăm să ne apropiem de cititori. Nu spunem că vom schimba lumea, că datorită nouă şi voluntariatului nostru lumea va deveni un loc mai bun, mai sigur sau mai frumos. Doar că orice schimbare începe cu noi înşine. Iar aici, la Grupul Editorial ALL, suntem dispuşi să facem mai întâi în noi înşine această schimbare, ca ea să se poată reflecta ulterior şi în comunitate. Ce va rămâne la sfârşit? Nişte cărţi citite, nişte copii zâmbind, nişte copaci plantaţi si un imens sentiment de linişte interioară, de bine şi de bucurie”.

Rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor, astfel au fost scrie 194 articole despre vALLuntar şi 1669 comentarii pe segmentul Bloguri, 566 articole scrise despre “vALLuntar”, 1710 comentarii, 238 share-uri pe Twitter, 595 share-uri şi 261 like-uri pe Facebook. Au fost citite 280 cărţi şi au fost strânse 200 ore de voluntariat.

articole-valluntar1

Părerea mea în legătură cu această campanie este una pozitivă. Faptul că a fost încurajată atât lectura, cât şi voluntariatul, nu poate să exprime decât interesul oamenilor în a investi timp şi energie pentru aceste două domenii înrudite. Consider că ar trebui să fie mai multe campanii de acest gen, în care să se pună preţ atât pe aerul curat pe care dorim să îl respirăm, pe spaţiul verde al României, cât şi pe citirea cât mai multor cărţi.

Cu cât e mai lungă coada, cu atât mai bine

Parintele acestui concept, numit long tail si utilizat in PR este Chris Anderson, cel care a si dat aceasta denumire in anul 2004. Long tail (in traducere coada lunga) se refera la anumite expresii cheie pe care le introducem intr-un motor de cautare atunci cand dorim sa aflam o informatie. Mai exact, atunci cand vrem sa aflam cu exactitate ceva, nu este suficient sa introducem doar 2/3 cuvinte-cheie (acesta este cazul short tail), ci trebuie sa introducem mai multe cuvinte-cheie pentru a obtine rezultatul dorit.

b2b_long_tail

Se poate da chiar in acest sens un exemplu…daca dorim sa cautam pe google ce inseamna long tail, in loc sa tastam doar long tail, mai bine scriem long tail chris anderson, pentru a asocia termenul cu fondatorul sau si pentru a intelege exact semnificatia acestuia explicata chiar de catre el.

Statistic 60% dintre internauti aplica acest concept de long tail, tastand mai mult de 3 cuvinte, iar procentul este in crestere, pe cand restu’ prefera sa se rezume la mai putin de 3 cuvinte-cheie. Este indicata folosirea termenilor specializati, care sa faca trimitere la continutul unui site, la produsele sau serviciile despre care dorim sa aflam informatii.

Dupa cum am citit si pe acest blog, “aici conteaza cat de lunga-i coada”. Prin utilizarea acestei tehnici s-au format numeroase combinatii posibile de cuvinte de cautare, de aceea atunci cand tastam pe un motor de cautare mai putin de 3 cuvinte primim numeroase variante din care sa alegem. S-a constatat, de asemenea, ca multi internauti cauta in priemele 10 rezultate aparute fara sa se rezume si la celelalte.

10.LongTail

Mai exista un termen legat de cel de long tail si anume hot tail. Acesta are o semnificatie diferita si nu trebuie confundat cu long tail sau cu short tail. In imaginea urmatoare este o carte in care sunt prezentate mai multe informatii despre acest concept.

Layout 1

Lasă că merge şi aşa…

2457comunicate-de-presa-1

În acest articol voi descrie câteva greşeli de PR, legate de comunicatele de presă. Atunci când o persoană destinată să trimită un comunicat de presă face acest lucru, nu stă întotdeauna să se gândească la toate detaliile de care trebuie ţinut cont în ceea ce priveşte un comunicat de presă. Cele mai frecvente erori sunt următoarele:

1. Să începem cu începutul…mai exact cu titlul, astfel că acesta nu trebuie să fie prea lung, el trebuie să surpindă esenţialul, dar să fie, totodată, interesant, adică să atragă atenţia. Există posibilitatea ca un comunicat să fie lăsat deoparte tocmai pentru că nu prezintă interes încă de la început. Dacă tot suntem la acest punct, ar trebui să menţionăm şi faptul că atunci când este trimis comunicatul de presă via e-mail, subiectul trebuie să fie notat, pentru a evita ignorarea mesajului sau aruncarea lui în spam.

2. Comunicatul de presă nu trebuie să fie lung, pentru a nu plictisi. Se pot transmite idei şi în mai puţine cuvinte. Un comunicat de presă, în mod normal, trebuie să aibă în jur de 500 cuvinte. De asemenea, el trebuie scris pe paragrafe, pentru a-l face mai simplu de parcurs.

3. A 3-a greşeală se leagă într-o anumită măsură de cea de-a 2-a şi se referă la omiterea unor informaţii importante. Dacă în exemplul anterior am spus că un comunicat de presă nu trebuie să fie foarte lung, aici vom spune că el nu trebuie să fie nici prea scurt, pentru că atunci sunt lăsate lucruri importante pe dinafară sau sunt prezentate informaţii eronate, etc. Trebuie trecute informaţiile cu adevărat importante pentru public.

4. Un comunicat de presă se trimite o singură dată, trebuie evitată trimiterea acestuia de mai multe ori. Dacă acest lucru se întâmplă, totuşi, trebuie să existe un motiv important: fie s-au strecurat greşeli, fie anumite informaţii au fost omise, fie documentul trimis anterior nu s-a putut deschide, etc. Acest lucru este descris mai pe larg aici.

5. Ultima greşeală despre care am ales să scriu este un lucru esenţial atât în PR, cât şi în alte domenii, dar de care nu se ţine mereu cont. Este vorba despre greşelile gramaticale prezente în comunicatele de presă. Atunci când destinatarul primeşte un comunicat de presă scris greşit el îşi va forma o părere mai puţin bună despre acea persoană, cât şi despre compania care l-a trimis, şi, astfel, poate alege să nu publice acel comunicat de presă. În acest caz, pot exista şi situaţii mai grave, unul din exemple fiind acesta.

fara_poza_comunicat_de_presa222-300x223

Din punctul meu de vedere, aceste greşeli ale comunicatelor de presă sunt cele mai frecvente în PR, dar, desigur, mai există şi altele. Pe principiul “lasă că merge şi aşa” zilnic sunt făcute greşeli privind comunicatele de presă. Mai multe informaţii puteţi găsi şi în acest link.

Relaţia dintre jurnalismul online şi PR-ul online

O altă temă despre care am “ales” să scriu este cea legată de relaţia dintre jurnalismul online şi relaţiile publice online. Pentru a arăta asemănările şi deosebirile dintre aceste două domenii, consider că este necesar să încep prin a prezenta definiţiile fiecăruia.

Am găsit definiţii pentru ambele domenii, astfel jurnalismul online este prezentat ca “jurnalismul care are ca mediu de difuzare un mediu online. Jurnalismul online înseamnă, de asemenea, un mod diferit de tratare a informației și un mod diferit de organizare a conținutului. Structura nonlineară, link-urile, elementele care stimulează interactivitatea sunt câteva dintre atributele principale care disting media online de alte tipuri de jurnalism”. Pe scurt, jurnalismul online se referă la ştirile online. De cealaltă parte, relaţiile publice online se referă la “maximizarea menţiunilor favorabile referitoare la propria companie, brand, produse sau website pe alte siteuri”.

Acum că am definit cele două domenii putem spune că, deşi există asemănări şi deosebiri între jurnalismul online şi relaţiile publice online, ele se află într-o strânsă legătură. Asemănările ar fi acelea că ambele domenii folosesc mediul online şi că fac parte din comunicarea de masă. La deosebiri există faptul că jurnalistul este obiectiv şi pune accent pe ştire, în timp ce PR-istul este subiectiv şi pune în prim plan interesele clienţilor.

Legătura între cele două constă în faptul că PR-iştii sunt cei care oferă informaţii jurnaliştilor (de exemplu la conferinţe de presă) şi astfel cele două domenii depind unul de celălalt. Ştirile pe care le oferă PR-iştii trebuie să fie concrete şi complete, deseori ele sunt subiective, iar munca jurnaliştilor este accea de a tranforma o ştire subiectivă într-una obiectivă.

images

 

Relaţia dintre jurnalişti şi PR-işti este una esenţială pentru viitorul societăţii, în sensul că jurnalismul reprezintă media tradiţională iar PR-ul reprezintă new media, fiind practic o colaborare între un domeniu existent demult şi unul în curs de dezvoltare. Pentru informaţii adiţionale puteţi consulta un alt blog de relaţii publice online, în care este prezentată, de asemenea, relaţia dintre cele două domenii.